Goodbye, for now

Deck the halls with boughs of holly,
Fa la la la la, la la la la.
Tis the season to be jolly,
Fa la la la la, la la la la.
Sau mno, dacă preferaţi un, mai patriotic, "Deschide uşa creştine"...să fie şi aia.

Iar am ajuns în perioada asta veselă şi deloc enervantă a anului. Mno, ca întotdeauna, o să fac o mică pauză, din lipsă de net pe vârful muntelui (Cugir) şi pe vârful muntelui (revelion). Aşa că....

Meeeeeeeeeeri-n crâşmă şi un An Nou Fără nevoie de murături!

10 interesante

Dacă eşti plictisit, drăguţul de internet îţi poate găsi mii şi mii de feluri de a-ţi umple timpul. Ceea ce nu e neapărat un lucru rău. După un weekend fain, deşi obositor, plin de ciudăţenii, nervi, dormit dracu' ştie pe unde şi, evident, stropit cu cantităţi copioase de CH3-CH2-OH, am zis să fac un bun public şi să pun vreo câteva chestii care, din punctul meu de vedere, sunt interesante. Şi da, ca de obicei, sunt 10.



Chestia asta e record-holder ca cea mai tare bere din lume. Obţinută dracu ştie cum din sincer nu vreau să aflu ce, se numeşte "The end of history" şi se vinde în sticle ambalate în...da...animale împăiate. Fără supărare, mi se pare tare şi designul, şi ideea, dar oricât mi-ar place berea, dacă vreau să beau ceva de 55 de grade, iau pălincă.




Ah, da....clasică. Cam oricine m-a văzut vreodată, auzit de mine sau citit un rând scris de-al meu ştie ce părere am eu despre femei. Asta ar fi un exemplu destul de bun al prostiei respectivului gen.




Americanii sunt în stare să scrie o carte de instrucţiuni pentru cam orice necesită mai mult de un neuron. Dar totuşi......... Tâmpenia asta, din câte am aflat, nu numai că e best-seller, e şi la a doua ediţie.




O piesă tare faină care am tot ascultat-o zilele astea. Nimic mai mult de spus aici.




Cine mai ţine minte imaginea asta? Prea puţini probabil. Nu e interesant pentru omul obişnuit, dar asta era sigla unui blog numit "Eu sunt misogin" pe care scriam pe vremuri. Of of, nostalgia asta.




Intru şi eu în tema sezonului. Nu numai că am barbă, burtă şi mă îmbrac în roşu, mai ascult şi colinzi...oarecum. Piesa mi-a fost sugerată de o prietenă acum câteva zile şi mi se pare genială. Colindă/Irish drinking song. Enjoy!



Altă capodoperă de-a americanilor. Din câte am citit, prostiile astea de ornamente efectiv dau "gaze" după ritmul unei colinzi. Dobitoci!






Iniţial, asta era o reclamă pentru ceva random marcă de pantofi. A fost, evident, interzisă. Totuşi, e un exemplu destul de bun pentru ceea ce, părerea mea, orice femeie e programată genetic să facă.




Ah, da. Asta-mi place. Nu numai că e o reclamă şi un ambalaj absolut genial pentru "sfânta" bere, mai e şi o batjocură discretă la adresa unui best-seller citit doar de femei.



Romania la zi - Viata pe sapte carari

Vezi mai multe video din evenimente



Bineînţeles, asta nu putea lipsi. Deşi e ieşită de aproape un an, doar recent am auzit de ea (nefiind mare fan TV de felul meu), de la un prieten. Da, tipul toarnă. Şi da, m-am uitat prima dată la o băută. Vizionare plăcută.


În speranţa că măcar ceva de pe aici v-a adus, măcar o secundă, zâmbetul pe buze, închei acest post şi mă pun la sforăială.

Hangover blues

Mă doare capul.

Pentru cine mă citea şi pe blgz, acum 1000 de ani, da, încep iar seria.

Era o fază prin nush ce film sau serial...."Rough night?/No, fun night, rough morning". Ca de obicei, cel mai monstru chef al anului, ştiut clar în ultimii câţiva ani a fost, well, monstru. As usual ai putea zice.

O fază mai puţin evidentă (but oh, so annoying) la ziua post-beţie e că nu-ţi poţi organiza gândurile. Ca şi cum, în loc de 3-4 piese pe enque, ai 3-4 winampuri care-ţi cântă simultan. Zgomot, confuzie, deranj, durere de cap (mă rog, accentuarea ei)...AAA!!!

So, vin sărbătorile....ieee...iureş.... It's the season to be jolly, şi da, cu barbă, burtă şi îmbrăcat în roşu, arăt ca moşu' (da, românul e născut poet). Totuşi, gândindu-mă la ele, prima mea dorinţă e "abia aştept să ajung, după, înapoi în Tm, să stau în pat ca planta-n ghiveci 2-3 zile şi să mă odihnesc. Telefon închis, mess oprit, uşa încuiată...tot tacâmul. Dar mno, până atunci mai este.În alt plan de gândire, sincer chiar nu mai ţin minte la cât sau de ce am plecat aseară din bar (da, ne-am dus beţi în bar de la chef). Motivul pentru care am intrat, evident, n-a fost motivul plecării (că am venit singur acasă), scandal nu am făcut (că nu-s vânăt, şi nu mă puteam oricum mişca), şi "am băut destul, mă duc acasă" nu prea sună a ceva ce aş gândi eu. Cine ştie, cui îi pasă.Yet another plane of thought, nu prea înţeleg de ce unii oameni nu înţeleg că gafele făcute la beţie sunt iertabile. Adică mno, înţeleg dacă un om care nu bea ar lua-o în serios, dar nu oameni de-ai mei, drojdieri. Mie, spre exemplu, îmi poţi da cu ranga în cap, beat....n-o să port ranchiună (aviz amatorilor, că sunt mulţi...nu port ranchiună, dar dau înapoi). Dar mno, fiecare cu ale lui.

Cam asta îmi zbârnâia mie prin craniu în cele 5 secunde când mă gândeam ce să scriu în post-ul ăsta. Adaugaţi la durerea fizică de căpăţână. Mi-ar trebui spălături stomacale, că deşi m-am spălat de 3 ori pe dinţi, tot gust de pălincă de Sălaj am în gură.

Enervant? Plictisitor? Prea lung?
Cui îi pasă frate, mă doare capul.

Women suck

M-am gândit mult şi bine la titlul articolului. M-am gândit de cel puţin 10 ori dacă să scriu articolul ăsta. M-am gândit că e prea misogin, că nu e cazul, că nu e blogul sau timpul potrivit. Dar ăsta e brutalul şi dezamăgitorul adevăr.

Women suck. Always did, still do and always will. Mai groaznic e că nu alea cu care vrei să ajungi în pat îţi strică viaţa cel mai mult. Doamne feri....vb aia, ori ai "noroc" şi le dai afară a doua zi, ori nu, şi ai un subiect de înjurat când te îmbeţi cu prietenii data următoare.

Nu frate, orice alt exemplar al genului respectiv.....de-acolo îţi vin nervii.
Îţi intră pe sub piele, într-un mod cât mai inocent posibil, ţi-s prietene pentru ani şi ani de zile, şi când chiar crezi că sunt cele mai OK persoane din lume şi că nimic, oricât de aiurea ar fi, nu îi poţi zice.....PAC Ţeapă.

Fără nici o explicaţie, fără nici un motiv, fără nici o şansă de a te scuza pentru ceva ce probabil oricum s-a intâmplat ca şi consecinţă directă a faptelor ei.
Cam aşa merge. Cu toţii avem măcar pe cineva care îndeplineşte toate criteriile până la "PAC Ţeapă" pe speed-dial.

Poate e ceva scris în codul nostru genetic care ne face vulnerabili la aşa ceva. Toţi zicem "Bă, am un singur prieten care e întâmplător, fată". Cu toţii ne gândim că ne-a ajutat când eram la ananghie, la fel cum toţi o considerăm excepţia de la orice regulă, indiferent de gradul de misoginism şi toţi credem că putem povesti chestii cu ea care nu le putem zice prietenilor standard (adică băieţi).

GREŞEALĂ MAJORĂ!

Îmi puteţi zice tipicar, misogin, pesimist, fatalist sau pur şi simplu nesimţit, ăsta e adevărul. Nu, nu e tipa aia scumpă şi dulce cu care te simţi aşa de bine, nu e persoana pe care ai suna-o prima când ai un necaz sau o bucurie, nu e prietenul cui ai putea să-i zici absolut tot ce ai pe suflet şi să nu fi judecat. Nu sunt chiar ca restul populaţiei, dar sunt pe-aproape. O extindere a clasei, pentru oamenii care înţeleg. Majoritatea sunt nişte harpii care vreau doar să-ţi distrugă viaţa cu zâmbetul pe buze. Genul ăsta sunt nişte harpii care ştiu că au deja victima în gheare.

Orice prieten am avut fată, oricând, m-a dezamăgit şi întristat, unele de mai multe ori decât pot număra. Şi eu sunt misogin, deci de obicei mă feresc. Şi tot n-am scăpat.

Cel mai bine, eu zic să le lăsăm naibii pe toate şi să lipim, cu ceva adeziv permanent, pe fiecare membră a sexului frumos (dar atât de naşpa), la naştere, o etichetă cu "For fornicating purposes only". Niciodată să nu te ataşezi de una.

Şi, ca să asortez finalul cu începutul....
Women suck

NO regrets

Ya know, acum câteva zile, prea stresat de diverse chestii.... Orice material are un punct de cedare, şi oricât am încercat, prostiile s-au adunat la un asemenea nivel încât până şi răbdarea mea are, se pare, o limită.

Nu-i de rău. Nu-mi păsa de mult, mult timp, dar acum nu mă mai simt naşpa pentru toate porcăriile care le fac. Şi e un lucru bun. Seara în care am ajuns în starea asta a fost prima seară în care n-am avut insomnie din ultimii 2 ani.

Bottom line:

Negativ
O să fiu la fel de enervant, dacă nu mai mult, decât până acum.
O să-mi asum mai multe riscuri tâmpite.
Înainte, şi dacă făceam o gafă, era pornită dintr-o intenţie bună. Dar nu acum.

Pozitiv
Pot dormi noaptea, deci n-o să mai fiu la fel de prost dispus. (sau prost...)
N-o să mai fiu deprimat, beat fiind.
Poate voi posta mai des (de parcă mi-ar păsa dacă îmi citeşte careva aberaţiile, cu atât mai puţin dacă îi plac...dar e un mod relativ constructiv de a-ţi pierde timpul, comparativ cu celelalte moduri în care îl pierd).

Alte 10

Apropo de asta . Iniţial mă gândeam doar să pun ceva piese, aşa, pentru oameni care sunt în pană de inspiraţie. Se pare că respectivul post a ajuns constanta sursă de asemenea piese când zacem lipsiţi de inspiraţie prin diverse locaţii (a se citi varză beţi). Aşa că, de dragul diversităţii, încă 10.





















Ca de obicei, enjoy

Home run morons

Într-un fel, nu ar trebui să mă mire. Suntem doi nebuni într-un apartament, iar oamenii care ne vizitează sunt cel puţin la fel de "sănătoşi" ca noi. Dar totuşi.....

Aseară, după ce s-au plictisit de jonglat (scăpat chestii pe jos ar fi o definiţie mai bună), colegul de apartament şi încă un prieten s-au hotărât să joace oină. Cu mere în loc de bile. Cu o ţeavă de aspirator în loc de bâtă. Şi în mijlocul sufrageriei noastre în loc de undeva în aer liber.

Evident, cele 3 mere pulverizate cu ţeava ne-au tapetat pereţii, perdeaua, oglinda şi tavanul (am găsit vreo 2 bucăţi şi în tastatură). Totuşi, ce mă sperie mai mult e că geniile erau amândoi perfect treji la momentul respectiv. Mă face să mă întreb cât o să dureze până când dau/dăm foc la bloc cu totul.

Prietenul meu imaginar

Nu, copii, nu e un simptom al bolii(sau bolilor) psihice de care, fara indoiala, sufar. Chiar am un prieten imaginar.

De cateva luni, nu stiu exact cine ma suna cu numar ascuns....la cele mai aiurea ore posibile. Cand raspund, inchide. Nasol e ca suna cel mai rar o data la 2 zile. 

Pentru oamenii care ma cunosc, orice apel ma cam enerveaza, asa ca e usor de inteles de ce m-ar enerva apeluri dimineata, de la cineva care nu am nici cea mai vaga idee cine e. De fapt, ma deranjeaza mai mult ca nu stiu cine naiba e destul de plictisit ca sa-si faca un obicei din a ma enerva. Nimeni nu e asa de interesat de viata mea....hell, eu nu sunt asa de interesat de viata mea.

Oricum, daca stie careva cine e nenorocitul/nenorocita/nenorocitii asta/astia, anuntati.....ofer recompensa. 

Back in....black?

Nu ba, in Timisoara!

Era o piesa de la nu stiu ce formatie de rock de mana a 3-a de pe vremea lui Pazvanti, care a cantat la festivalul nostru de mana a 3-a din Cugir : A trecut vara.
S-ar potrivi. Da, s-a terminat. Cu greu. A fost poate cea mai plictisitoare vacanta care am avut-o vreodata: nu tu net, nu tu iesit din Cugir, nu tu gratare, nu tu imbatat....nimic, zero, mas que nada. Implicit, si daca as fi avut net acasa, n-as fi scris pe blog ca mno, daca n-ai ce, n-ai ce.
Dar destul despre ultimele 2 luni.
Pe anul asta prioritatile o sa fie (mare surpriza acolo) cam ca si in anii trecuti: haz de necaz, nesomn, liga>scoala, misoginism, prieteni, toate stropite, evident, cu alcool din belsug. Unele chestii sunt, recunosc, diferite, dar nimic ce merita mentionat aici. Sau, mai bine zis, nimic ce am chef sa mentionez. Una din ele.
Azi incepe in mod oficial anul universitar. Chefurile au inceput deja (joculete de baut, black-out-uri, mahmureli matinale....tot tacamul). Stressul, evident, nu a intarziat sa apara si el (proiecte de viitor, ce mananc, unde merg si celebra "mi se duc banii de parca as avea buzunarele gaurite"). N-am apucat sa ma intalnesc cu toti oamenii de care mi-era dor, dar este vreme, ca mno, n-oi muri maine (cred...sper....sper? chiar sper? nici nu stiu.....nici nu-mi prea pasa).

Totusi, caz ca, printr-o ciudatenie a sortii si un exces de plictiseala, v-ar interesa ce fac, ce-am mai facut de la ISWinT incoace si, evident, ce-mi propun sa fac de acum incolo, un scurt rezumat: (da, da, sunt 10.....)

Trecut
1. Starcraft II e imposibil de terminat pe un calculator care se reseteaza din 5 in 5 minute, cu toata bunavointa din lume.
2. E surprinzator de liniste fara net.....plictisitor, dar liniste.
3. Si mai surprinzator e ca am ajuns sa-mi fie dor de unii oameni de pe-aici, ceea ce la mine e cam premiera.....cine stie, poate devin un om mai bun. Aia sau pierd ce-a mai ramas din sanatatea mea mentala.
4. Crema epilatoare ar trebui interzisa prin lege, sau macar sa puna un semn de "Interzis idiotilor" pe tub.
5. Niciodata nu bea palinca pe tren cu un student la arte. Prietenii stiu de ce.

Prezent/viitor
6. Cash. M-am decis sa imi incalc orice principiu si sa incerc sa-mi umplu vesnic golul buzunar prin mijloace care nu-mi prea stau in caracter (a se citi munca cinstita).
7. Sentimental. Mai mult ca niciodata, dupa ce am vazut cat de usor se duc naibii relatii care pareau mai solide decat copacul de care era sa-mi crap capul in iarna, raman pe pozitii: orice dureaza mai mult de 12 ore nu e numai inutil, e un dezastru pe cale sa se intample!
(Edit: Ca tot veni vorba de femei, asta e nostima!)
8. Tech. Compul in service in cel mai scurt timp posibil. Mi-am reparat asta-vara monitorul, dupa ce scap de problema cu reseturile vietii, poate termin Starcraft-ul si eu, intr-un final.
9. Alcoale. Nici o idee creata pe anul asta (i.e. tona de bere sau pluta din sticle). Legat de subiect, ar trebui sa-mi gasesc alt bar favorit (Roy Caffe e gata, Q&Q era inchis asta-seara). Astept sugestii. In rest.....tri lulele, tri surcele.
10. Diverse. Aici ar fi mai multe de zis. Imi trebuie alt contrabandist pentru tigari. Ar fi cazul sa ma tin mai cu hazna de haznaua de facultate. Si de liga (asa m-as bucura ca, macar o data, sa reusesc un deadline). Si, caz ca ar citi sefa-mea de departament asta, desi ma indoiesc: ANUL ASTA NU SCRIU NICI MORT RAPOARTE DE ACTIVITATE! De blog o sa ma tin, ca de obicei, dupa chef (adica e posibil post/zi, e posibil abandon). Si nu, nici acum nu-mi pasa daca-l citeste careva. De rezolvat sunt multe, pe toate planurile....cam atat mi-a venit in cap deocamdata.

Felicitand pe cine a avut plictiseala sau curiozitatea sa citeasca tot zidul asta de text (initial vroiam un post de 2-3 randuri....dar mno.....logoree), ma chinui sa gasesc un final bun pentru articol. Asa ca : PA!

Pe bune?

Este oficial. Deformarea realitatii prin consumul de alcool exista. Cercetatorii au dovedit, in cele din urma, ca oamenii din jur ne par, intr-adevar, mai atragatori, atunci cand bem.

Fenomenul, care se manifesta prin "transformarea" persoanelor lipsite de sex-appeal in indivizi mai tentanti in ochii privitorului care a consumat cantitati ridicate de alcool, este bine cunoscut in baruri si cluburi. Pana recent, insa, nimeni nu stia cu exactitate si motivul acestui fapt.

Acum, un studiu de ultima ora a demonstrat ca subiectii aflati in stare de ebrietate s-au aratat cu pana la 10% mai predispusi sa fie atrasi de persoane cu un aspect neplacut decat cei neafectati de licori bahice. S-a demonstrat ca, pe masura ce un om consuma alcool, devine din ce in ce mai putin apt sa identifice detaliile fine ale fizionomiilor celorlalti.

Studiul s-a aplecat asupra verificarii a 64 de studenti ai Universitatii Roehampton, din Londra, aflati in stadii diferite de betie. Acestora li s-a cerut ca catalogheze 20 de fotografii ale unor barbati si femei cu varstele cuprinse intre 18 si 25 de ani. O figura din fiecare pereche era modificata digital pentru a fi mai simetrica si, deci, mai atractiva.

Treizeci si sase de studenti, mai treji, au auvt o rata de succes de 67% in a selecta chipurile simetrice. Dar 28 de stundeti, cei mai beti, au facut aceeasi alegere in numai 58% dintre cazuri. Concluzia trasa a fost aceea ce oamenii bauti sunt mai putin receptivi la defecte si nici nu le mai pasa atat de mult de ele.

Prostul satului

Am o groază de prieteni zăpăciţi, uituci sau care se trezesc des în situaţii ciudate, dar faza de azi e prea nostimă ca să n-o scriu.

Cât de idiot trebuie să fii ca să mergi la un examen cu handsfree, dar să te dea afară profa că ţi-a văzut o fiţuică, pe care, culmea, ai uitat-o între foile de examen?!

Nota 4, prietene.

Multe şi mărunte

Am cam rămas în urmă cu blogul în ultimul timp. Sunt 90% sigur că sunt cam singura persoană care a observat, dar mno....
Oricum, ce s-a întâmplat in recent times:

• am luat-o razna cu Creizi Can'test
• am redevenit pesimist, apoi optimist, apoi pesimist, apoi optimist
• am baut 12 ore fără să mă pilesc
• am revenit acasă (@Q&Q)
  
• s-a resetat compul de cel puţin 15 ori pe zi, în fiecare zi
• am făcut prieteni noi
• am bătut şi am fost bătut la remi şi cruce

Vorba unui prieten de pe vremuri, "Life goes on, şi noi după ea."

Planuri

Cu toţii ne facem planuri. Pentru orice. Că e "merg până la duş, mă spăl, mă usuc şi intru înapoi în cameră" sau că e "unde vreau să fiu peste 10 ani", sunt o parte din condiţia umană. Eu le fac, tu le faci. Ce mă distrează cel mai mult e că niciodată nu iese cum ai planificat, chiar niciodata. Uneori deviază cu câteva grade de la dreaptă, alteori sunt paralele, dar de obicei ce-aveai în cap ieri şi ce se-ntâmplă azi sunt de-a dreptul necoplanare.

Exemplu: Joi, 13 Mai 2010 (planul era făcut miercuri pe la 10 seara)

Plan
7:15 Trezirea
8:10 Dictat la handsfree
10:ceva Terminat de dictat
11:ish Mâncat
16:10 Dictat iar la handsfree
19:00 Duş
19:10 Bărbierit
19:50 Plecat la şedinţă, la care chiar să fiu util
22:00 Venit de la şedinţă, citit mail şi somn


Realitate
7:15 Aşteptam ora 9 să se deschidă magazinul, să mai luăm bere
8:10 Ne zgariam pe ochi, ca se gatase berea
10:ceva Beam ca retarzii (logic)
11:ish Duş (ca să nu adorm de ţeavă ce eram)
16:10 Mă pornesc către casă
19:00 Sforăi
19:10 Tot sforăi
19:50 Încă sforăi
23:30 Ieşim de la şedinţa la care am întârziat o oră şi am fost cel mai inutil din sală

Disclaimer: Tipul cui trebuia să-i dictez la handsfree e acelaşi geniu care a zis că, dacă tot are două examene într-o zi, îşi bagă picioarele în ele şi hai să bem. L-am rugat să meargă. L-am rugat să se culce. Dar mno, if you can't beat'em, join'em.

50 de jocuri

Citeam aiurea un articol azi şi m-am gândit să vă zic şi vouă. Cei de la Guinness au scos o listă cu cele mai de succes 50 de jocuri ale tuturor timpurilor. Lista e mai jos.

Mai multe chestii mi se par interesante. De exemplu, trei din patru serii de jocuri Blizzard sunt în top. Mă miră şi că foarte mulţi au ales jocuri foarte vechi (Zelda pe 3). Dar ceea ce mă încântă cel mai mult e că World of Warcraft nu e nici măcar pe primele 5 locuri. ŢEAPĂ!!!!!

Lista completă este:

1. Halo
2. Call of Duty
3. The Legend of Zelda
4. Guitar Hero
5. Metal Gear
6. Super Mario Bros.
7. World of Warcraft
8. Gears of War
9. Super Smash Bros.
10. Grand Theft Auto
11. Pokemon
12. Resident Evil
13. Fallout
14. Half-Life
15. Sonic the Hedgehog
16. Counter-Strike
17. Runescape
18. FIFA
19. Kingdom Hearts
20. Final Fantasy
21. Pac-Man
22. Madden NFL
23. The Sims
24. Tomb Raider
25. WWE Smackdown Vs. RAW
26. Rock Band
27. LittleBigPlanet
28. Saints Row
29. The Elder Scrolls
30. God of War
31. GoldenEye 007
32. Bioshock
33. KillZone
34. Skate
35. Left 4 Dead
36. Need for Speed
37. Chrono Trigger
38. Gran Turismo
39. StarCraft
40. Ratchet & Clank
41. Pong
42. Tom Clancy’s
43. Star Wars: Battlefront
44. Battlefield
45. Diablo
46. Lego Batman
47. Mario Kart
48. Burnout
49. Crash Bandicoot
50. Pro Evolution Soccer

Time flies

Expresia e arhicunoscută : "Time flies when you're having fun." Totuşi, niciodată nu am fost aşa de conştient despre ce înseamnă ca aseară.

Stăteam cu doi-trei prieteni şi luzăream cu o masă scoasă pe palier şi table de remi în braţe. Şi jucăm, şi jucăm, şi tot jucăm (ne-am apucat după-masa către seară). La un moment dat, unul întreabă cât e ceasul. Puştiul, foarte optimistă, zice "o fi vreo două-trei". Altul, mai serios "Nu e către trei-patru?". Eu, cu gândul la ce-i mai rău, zic "Cred că-i către şase". După care ne uităm la ceas: era OPT!

Oricum, asta chiar m-a convins: aş fi mort fără nebunii mei de prieteni. De la 1.47 la aproape de 2m, de la mult peste 100kg la ceva sub 40, de la meliţă la taciturn, de la serios la zăpăcit şi de la treaz-lumină la dormit în iarbă*. Viaţa ar fi intolerabil de plictisitoare fără ei.

Salutări.


* Poate că am mai mulţi prieteni aerieni decât cu capul pe umeri şi mult mai mulţi drojdieri decât nu.....dar mno, suna bine.

10 noi porunci

A fost, cândva, de mult timp, un post tâmpit de-al meu. Se numea "10 porunci".
A fost începutul seriei 10. Aş minţi dacă aş zice că vroiam să se ajugă la o serie. Sau la cele mai citite post-uri ale mele. Happens.

Ideea e că multe au trecut din acea senină/ploioasă zi de primăvară/vară/toamnă/iarnă. Trans-siberianul poate.
Oricum, astea sunt cele 10 porunci "noi":

1. Să fi cine esti.

2. Să nu ascuţi manele

3. Să nu bei mai mult decât poti duce.

4. Prietenii sunt mai presus de orice.

5. Nu-ţi fă planuri. Viaţa merge oricum, doar cum ai planificat nu.



10.Niciodata sa nu-ţi fie frică sa pui piciorul în prag.

9. Lasă oamenii sa bată din gura..........o data si odată, afli ceva nou.

8.Nu te băga în treaba altcuiva, oricât de incompetent ar părea.

7. Berea si pălinca sunt sfinte.

EDIT:
Postul ăsta l-am scris de mult...foarte de mult, dar bate cu starea mea de spirit din momentul ăsta.

1 my ass

Mda. 01.05. Sau, ca s-o zic ca americanii, May the first. Sau, ca noi românii, unu mai. Sau, ca mine, unu my ass.

No offence, am avut zile de naştere naşpa, am avut zile de naştere foarte naşpa, am avut zile de naştere naşpa cu duminica de paşti on top (şi asta am păţit-o de majorat, culmea), dar ca anul ăsta, nu am prins.

Recap: sunt înapoi în cameră şi e încă 1 (de obicei era 3-4-5 Mai). Ars pe spate atât de tare încât dacă îmi sparge cineva două ouă pe el, mănâncă ochiuri (de fapt, ar mânca pumni, dar cine numără). Dar bomboana de pe colivă a fost că, apropo de firea mea optimistă, şi "I don't "not hate" the world, I like the world", chiar am luat un bax de bere, că frumos să faci cinste de ziua ta, nu?

Mi l-a luat râul. În cel mai propriu mod, primul gest frumos care îl fac, vreodată, de 23 de ani încoace de 1 mai mi s-a dus pe apa sâmbetei (de fapt Timişul, dar azi e sâmbătă, so.....).

Still smiling. Nu, nu l-am găsit, dar mai sunt alte beri. Oricum ne-am distrat. De arsura de pe spate o să râd mâine, când restul or să fie tot roşii, dar eu o să fiu un plăcut maroniu, de parcă am venit de la mare. De ce a făcut câinele pe bancheta din spate a maşinii râdeam din start. Pentru un moment, chiar m-am îndoit de toate, cât pe-aci să dau în pesimism, dar a fost doar un moment.... I'm back, still rising.

Spor.

10 noi

Iniţial, vroiam să mă ţin de cuvânt şi să postez asta ieri, dar djugul păcii de rablă de comp s-a resetat cam când mă chinuiam să editez post-ul, aşa că mi-am băgat picioarele în ea treabă.

După cum vroiam să zic......reîncep seria 10. De data asta, 10 piese care să vă facă ziua puţin mai bună:

Rising

Ok, so........nici măcar nu ştiu cum să încep.

Aş zice "mneatza", dacă n-ar fi 5 dimineaţa. Aş zice "I'm back" dacă nu aş avea un motiv bun să fi fost away to start with. Aş zice "Sunt bine." dar sunt la fel de departe de aia ca sfârşitul curcubeului şi tâmpitul care crede în leprechauns.

Se pare că am început.

Pentru cine nu ştie, e acelaşi ceacanău care, pe vremuri, scria cis.blgz.info şi emptyshell de pe misogin.info. M-am lăsat atunci, mă apuc acum. Punct.

Pentru oamenii care mă mai citeau pe vremuri (caz că sunt încă vii, caz că mă citea vreo cineva vreodată), naşpa mi-era atunci. Acum e de mii de ori mai horror. Multe s-au întâmplat, multe o să se întâmple. Am ajuns la momentul în care ţi-e aşa de groaznică viaţa încât ajungi să-ţi pară nostim. Vorba aia, "Poate fi mai rău?".


Răspunsul este:

NU!

Când eşti pe fundul râului, n-ai nici o direcţie în care poţi să mergi decât în sus. Aşa că aia o să fac. Pentru cine mă cunoaşte, nu-s beat (decât dacă Pământul e paralelipipedic şi eu mâ pot îmbăta din un gât de bere). Nu-s obosit. Abia de 30 minute m-am ridicat din pat. Şi n-am avut insomnie, pentru prima dată în mult, mult timp. Culmea, nu-s depresiv......nici pesimist, nici supărat şi, pentru prima dată în foarte, foarte, foarte mult timp chiar mă gândesc că poate nu e sfârşitul lumii. Done, enough and screw it to hell!

Oricum, o să reîncep să scriu. Prima chestie care o s-o fac mâine o să fie să încep "Seria 10". (mint. Aia e a doua, prima o să fie să merg la budă). Sper ca toţi foştii mei cititori să revină şi toţi prietenii care i-am făcut pe parcurs să se apuce şi ei.

Ne mai auzim. Cis.