1 my ass

Mda. 01.05. Sau, ca s-o zic ca americanii, May the first. Sau, ca noi românii, unu mai. Sau, ca mine, unu my ass.

No offence, am avut zile de naştere naşpa, am avut zile de naştere foarte naşpa, am avut zile de naştere naşpa cu duminica de paşti on top (şi asta am păţit-o de majorat, culmea), dar ca anul ăsta, nu am prins.

Recap: sunt înapoi în cameră şi e încă 1 (de obicei era 3-4-5 Mai). Ars pe spate atât de tare încât dacă îmi sparge cineva două ouă pe el, mănâncă ochiuri (de fapt, ar mânca pumni, dar cine numără). Dar bomboana de pe colivă a fost că, apropo de firea mea optimistă, şi "I don't "not hate" the world, I like the world", chiar am luat un bax de bere, că frumos să faci cinste de ziua ta, nu?

Mi l-a luat râul. În cel mai propriu mod, primul gest frumos care îl fac, vreodată, de 23 de ani încoace de 1 mai mi s-a dus pe apa sâmbetei (de fapt Timişul, dar azi e sâmbătă, so.....).

Still smiling. Nu, nu l-am găsit, dar mai sunt alte beri. Oricum ne-am distrat. De arsura de pe spate o să râd mâine, când restul or să fie tot roşii, dar eu o să fiu un plăcut maroniu, de parcă am venit de la mare. De ce a făcut câinele pe bancheta din spate a maşinii râdeam din start. Pentru un moment, chiar m-am îndoit de toate, cât pe-aci să dau în pesimism, dar a fost doar un moment.... I'm back, still rising.

Spor.