Expresia e arhicunoscută : "Time flies when you're having fun." Totuşi, niciodată nu am fost aşa de conştient despre ce înseamnă ca aseară.
Stăteam cu doi-trei prieteni şi luzăream cu o masă scoasă pe palier şi table de remi în braţe. Şi jucăm, şi jucăm, şi tot jucăm (ne-am apucat după-masa către seară). La un moment dat, unul întreabă cât e ceasul. Puştiul, foarte optimistă, zice "o fi vreo două-trei". Altul, mai serios "Nu e către trei-patru?". Eu, cu gândul la ce-i mai rău, zic "Cred că-i către şase". După care ne uităm la ceas: era OPT!
Oricum, asta chiar m-a convins: aş fi mort fără nebunii mei de prieteni. De la 1.47 la aproape de 2m, de la mult peste 100kg la ceva sub 40, de la meliţă la taciturn, de la serios la zăpăcit şi de la treaz-lumină la dormit în iarbă*. Viaţa ar fi intolerabil de plictisitoare fără ei.
Salutări.
* Poate că am mai mulţi prieteni aerieni decât cu capul pe umeri şi mult mai mulţi drojdieri decât nu.....dar mno, suna bine.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu